Floarea gandului
de Alexandru Vlahuta
Din potiru-n care tainic isi deschide
Ca de aur prafuite-a ei petale,
O gingasa micsunica in tacere
Ma fixeaza c-o privire ginditoare.
Am vazut eu altadata doi ochi galesi,
Visatori catind la mine, ca si dinsa:
Acei ochi pentru vecie s-au inchis.
O iubire cu lumina lor sa stins.
De-i adevarat ca mortii renviaza
In tulpinile copacilor, in seva
Firelor subtiri de iarba, in potirul
Parfumat al florilor stralucitoare.
Micsunica ce ma farmeci cu privirea
Ginditoare si duioasa ce-o cunosc,
In tulpina ta traieste visatorul
Ce-ntr-o vreme departata m-a iubit.
Gazeta sateanului, 5 decembrie 1897
Floarea gandului
Aceasta pagina a fost accesata de 1748 ori.
