Lasati-ma singuratatii mele

Lasati-ma singuratatii mele

de Alexandru Vlahuta


Lasati-ma singuratatii mele.
Mi-albeste capul, in vartejul lumii,
Pe frunti de valuri sta cununa spumii,
De mult ce se framanta intre ele.

De visuri inima pustie nu mi-i
Senin ma urc pe-a lor inalte schele,
Strabat albastre vai, plutind prin stele,
Pamantul duca-si droaia lui de mumii!

Tihnit, ascult a gandului poveste,
Ma-nsel, si cred ca tot ce-a fost mai este.
Ce dulce-i asta amagire-a vietii!

Taceti s-adorm, nu voi sa prind de veste
Ca mi s-a stins vapaia tineretii,
S-asupra-mi anii grei si-astern nametii.

Romania libera, an. 1, nr. 2, 23 septembrie 1884





Lasati-ma singuratatii mele


Aceasta pagina a fost accesata de 932 ori.
{literal} {/literal}