In Muntii Bacaului
de Alexandru Vlahuta
De pe larga taietura a susitii, o luam pe la Campuri in sus, pe paraul Negru, urcam spre miazanoapte, pe sub coastele Tiharaielor, prin paduri bracuite, prin meleaguri pustii, scrijelate de rovine, si iesim, dupa doua ceasuri de suis, pe culmea Tempei, de unde ne lasam, tiind matca Halosului, la manastirea Casin. De-aici incepe lantul frumoaselor sate de mocani, insirate pe spintecatura Casinului, pana-n Trotus. Vechea manastire s-a darapanat. Acum doua sute cincizeci de ani se ridicau pe magura asta, incunjurata de codri, curtile domnului Gheorghe stefan, intarite cu ziduri, ca o cetate -au batut vijeliile vremii si le-au amestecat cu pamantul. Din toata stralucirea de odinioara n-a mai ramas decat stema Moldovii sapata-n chenarul de marmura de la garliciul tainitii, prin care-au iesit intr-o noapte domnul si curtenii de-au scapat teferi sub pavaza codrului, pe cand turcii, in gloata mare, trosnind din sinete, spargeau portile cetatii.
Ne scoboram pe valea Casinului in satul Onesti, veche asezare de razesi, pe-un ses asternut intre dealuri, la raspantia
celor mai salbatice ape ce se prabusesc din muntii Bacaului. Aici soarbe Trotusul, din dreapta, undele Oituzului si ale Casinului, din stanga, sioiul zbuciumat al Tazlaului si, tarandu-le peste bolovani, le scoate la lunca, unde le primeste, in patu-i larg si nisipos. Siretul - Dunarea Moldovii. Pe-aici trece linia ferata care, urcand in sus pe stramtoarea Trotusului, despica muntii si razbate-n Ardeal prin strunga de la Palanca. Din vatra Onestilor facem un ceas, cu trasura, pana-n Targu-Ocna - un orasel dragut, cuibarit pe apa Trotusului, intre maguri acoperite cu vii si cu livezi. Lasam in dreapta gorganul vanat, cu vestitele-i ocne, cari din timpurile cele mai indepartate si-au deschis tarii nesfarsitele lor bogatii de sare, s-o luam catra apus, pe drumul uscat si colburos al Slanicului. Soarele se apropie de codri. in urma noastra, cu fata spre lunca Trotusului, ramane, singuratica, infipta-ntr-un mal, casa batraneasca a nemuritorului Negri. Ne uitam cu respect la zidurile acelea albe ce de-abia se vad dintre copaci - acolo a trait, acolo a visat, acolo a muncit pentru binele si fericirea noastra blandul preot al Unirei, omul pentru care iubirea de tara si de neam a fost o adevarata religie. Treptat, zarea se inchide. Drumul ingust serpuieste pe sub stanci, pe marginea Slanicului, ale carui unde repezi vajaie clabucite de pietre. Sosim, dupa un ceas, la vechiul Cerdac - doua casute, intre care s-asterne, peste volbura apei, un umbrar de scanduri, mazgalit de iscalituri. De-aicincolo se mai largeste putin: incepe satul; mergem inca vrun ceas printre casele rare, insirate de-a lungul paraului, cotim la stanga, pe dupa o perdea de fagi, urcam un damb, si deodata inaintea noastra se descopar, luminoase-n rama lor de codru, Baile Slanic - Sinaia Moldovii.
Aici valea se-nchide din toate partile: o hora de munti o prind la mijloc, si apele colcota gramadite ca-ntr-o palnie. Pe fundul vaii, de-o parte si de alta a Slanicului, se inalta oteluri mari, vile atragatoare rasar dintre copaci, drumuri albe, netede se-ndoaie molatic peste tapsanele verzi, carari pietruite se catara pe braiele magurilor, pe sub bolti de ramuri; chioscuri neasteptate-ti ies in cale; de sus te striga varfurile muntilor Cerbul, Puful, sa-ti arate poienele lor inflorite, si largile lor privelisti, peste clocotisul codrilor, inspre Poiana Sarata de la trecatoarea Oituzului si-nspre Poarta Vanturilor de la Nemira-Mare. Zbucnesc din stanci izvoarele binefacatoare, descoperite acum o suta de ani de serdarul Mihalachi Spiridon, care vana cerbi si ursi pe unde ne primblam noi azi in cantecul muzicei. inaintam, pe langa bai, pe soseaua ce serpuieste spre granita. Tot mai tare s-aude-naintea noastra vuietul apei. Suntem la cascada. O punte s-asterne peste Slanic - de pe ea ne uitam, pe dupa o perdea de brazi, la valul sclipitor ce se arunca de pe pragul unei stanci si cade plescaind pe-o lespede lata de piatra. Soarele aprinde curcubeie in norul de pulbere ce se ridica, imprastiind in aer o racoare dulce, -padurea rasuna ca de-o fanfara.
Din Slanic pornim de dimineata pe cararuia de codru ce suie-n pripoarele muntilor spre miazanoapte, trecem pe la obarsia izvoarelor sarate, peste vartoapele salbatice ale Nemirei si ne lasam, dupa cinci ore de umblet prin pustietati, in catunul Poiana de pe paraul Uzului. De-aici tinem spre rasarit sleaul apei si iesim, pe la Darmanesti, in mandra si bogata vale a Trotusului - Prahova Bacaului. Gonit din steiurile Solului, din Transilvania, Trotusul sparge pe la Palanca meterezele Tarcaului si, dand stancile la o parte, deschide vai largi si roditoare pe poalele muntilor si le impodobeste cu sate, cu fabrici, cu minunate castele si parcuri, asterne drumde-fier, desfunda izvoare de pacura, mine de carbuni si cariere de piatra, misca sute de herastraie, cara plutele devale si, strangand paraiele codrilor, se lasa voios la lunca, unde, tolanit pe nisip, asculta fluierele doinasilor si-si joaca solzii de argint in razele soarelui.
Ne urcam la Comanesti, sat mare, frumos asezat intre munti, pe tapsane deschise, usor inclinat spre apa Trotusului. Vuieste valea de zgomotul morilor s-al herastraielor. in toate partile e miscare, zarva - freamatul muncii. Sute de brate harnice desfunda comorile pamantului. Din cand in cand auzi, ca niste vaiete prelungi, strigatele acelea de glasuri unite cu care obicinuiesc muncitorii a se indemna la ridicarea greutatilor mari; tacut priveste de pe podisul din stanga maretul castel, care-si intinde-n fund, spre codri, parcu-i intunecos, cu drumuri tainuite, cu barci pe lacuri, cu punti peste cascade si cu boschete de portocali.
Pe-nserate sosim la Moinesti, cea mai bogata schela de petrol din Moldova. A doua zi luam in sus calea Tazlaului Sarat si, dupa trei ceasuri de urcus printre stanci, carmim la stanga, pe sub Runcu Stanelor, strabatem codrii de brazi ce se lasa ca niste plete pe umerii Gosmanului si intram in salbatica, prapastioasa spintecatura a Tarcaului.
In Muntii Bacaului
Aceasta pagina a fost accesata de 3631 ori.
