Tactica

Tactica

de Alexandru Vlahuta

… De ce-mi stai pururea in cale,
Cu-acelasi aer trist, pierdut?
Ce vant vrajmas te-a abatut
si de ai tai te-a ratacit?
E-atata-ntunecata jale
in tremurul privirii tale,
si pari asa de ostenit!…”

Peste viata mea pustie,
Zvarlita-n vijelii pe veci,
Ce mila te-a cuprins sa-ti pleci,
Copila, ochii tai frumosi?
E o cumplita nebunie
in taina care ma sfasie…
Nu te-ncerca s-o mai descosi.

Pe mine-o nendurata soarta
De-a pururea m-a prigonit,
si nimenea nu m-a iubit.
E noapte-n juru-mi si pustiu,
si nu stiu ce blestem ma poarta
Pe-o lume sarbada si moarta,
in care n-am cerut sa fiu!…

Vezi, tanarul stiuse bine
Cum s-o aduca din cuvant…
Plecandu-si ochii in pamant
C-un lung suspin tremurator,
El astepta… O simt cum vine:
Un pas e intre ea si mine…
Cat e-ntre mila si amor.
*
Copila…-nvinsa…-nduiosata,
La piept ii cade suspinand,
Caci glasul lui, atat de bland,
A fost un cantec fermecat.
Deasupra lor luna s-arata
Frumoasa, ca nealtadata…
Ce taina mare s-a-ntamplat?
Un semn, o vraja, o porunca…
A fost ceva nepriceput;
O vecinicie-ntr-un minut,
Caci timpul s-a oprit din zbor:
si pe cand ei s-afunda-n lunca,
Din umbra Mefisto le-arunca
Un hohot lung pe urma lor.

Lumea ilustrata, an. II, nr. 11-12, 1893




Tactica


Aceasta pagina a fost accesata de 2399 ori.