Nu cata...

Nu cata...

de Alexandru Vlahuta


Nu cata mistuitoarei
Patimi stavila sa pui:
Lasa-ti doru-n voia lui,
Tinereta calatoare-i.

Vremea dragostii s-a duce,
S-or preface toate-n scrum:
Fericirile de-acum
Ti-or parea c-au fost naluce.

Anii grei or sa se puna
Ca o negura-ntre noi:
Doar uitandu-ne-napoi
Ne vom mai vedea-mpreuna.

Lasa-ti frumuseta prada
Caldelor imbratisari:
Te-as topi in sarutari,
Ca pe un flutur de zapada...

Ce frumoasa-i noaptea! Vina,
Da-te roaba inimii;
Viata langa tine mi-i
Limpede ca o lumina.

Ca-ntr-un vis plutind, ne-om prinde
Prin desisuri amandoi...
Sunt culcusuri dulci si moi
Sub copaci, pe iarba verde.

Malul somnoroasei girle
Plin e noaptea de povesti.
Focul lumilor ceresti
In oglinda ei s-azvarle.

Peste unda-i calatoare,
Ramuri salcia-si indoaie,
Printre foi cernand o ploaie
De lumini trmuratoare.

Vin' - sub farmecul de stele,
Pe-al meu piept fruntea sa-ti reazimi,
Cu-al tau zambet lumineaza-mi
Noaptea gindurilor mele!

Sa privim pe fata apei
Tremurisul de vapai;
Iara eu in ochii tai
Sa vad cerul cit de-aproape-i;

Si sub baza mea fierbinte
Geana dulce sa ti-o tremuri,
Sa mai fiu, ca-n alte vremuri,
Iar copii fara de minte!...

Romania libera, an. I, nr. 3, 30 septembrie 1884




Nu cata...


Aceasta pagina a fost accesata de 978 ori.
{literal} {/literal}