In fericire

In fericire

de Alexandru Vlahuta

I

A fost sa mi te-arati in cale,
      Asupra'mi blind ochii sa'ti pleci,
in farmecul privirii tale,
      Durerile sa mi le 'nneci

s'in trista mea singuratate
      A fost sa te induri sa vii,
Vietii mele 'ntunecate
      Stapina pururea sa fii: -

Din sirul basmelor senine,
      Mireasa dulce, te-ai deprins,
si dragalas pasind spre mine,
      Minuta alba mi-ai intins.

s'am stat ca un copil cu minte
      in fata ta infiorat,
Uimit de-atitea ginduri sfinte,
      De-atit noroc ne mai visat:

De mult a noastre inimi poate,
      Fara sa stim, s'au cunoscut,
Caci prea ne-am inteles in toate,
      Din clipa 'n care ne-am vazut.

Nici mai cercaram a ne spune
      Cu vorbe vechiul nostru dor;
A noastre ginduri de minune
      Se 'ntelegeau in limba lor...

Ce vorbe-ar fi putut sa'nsire
      Adincul rost din ochii tai,
Din calda, umeda privire
      si din surisul tau dintai!...

s'acum, pe ginduri, linga tine,
      Cind amutesc ceasuri intregi,
si cind te simt, frumos si bine,
      Cum ma privesti si ma'ntelegi,

Ma 'ntreb, de nu 'i-o nebunie
      Sa cred ca tu ai rasarit
in existenta mea pustie, -
      De nu visez ca's fericit:

O frica de copil m'apuca,
      si tremurind te string la piept,
Sa nu'mi dispari ca o naluca,
      si singur iar sa ma destept.

Asa, apleaca-te spre mine,
      Pe sinu'mi fruntea sa ti-o culci;
Ca sa te pot simti mai bine
      inchide'ti ochii calzi si dulci;

Caci doar cind ii sarut fierbinte
      si'ti simt minuta ta prin par
imi lumineaza clar in minte
      Ca esti a mea intr-adevar!

II

Puteam sa ma intunec stingher si fara parte,
Far'a 'ndrazni vr'o data durerea sa 'mi-o pun
in peritorul vuet al vorbelor desarte:
Mi-as fi 'necat in lacrimi - de tine 'n veci departe -
Zadarnica'mi iubire, si visul meu nebun.

Dar te-ai uitat la mine atit de 'nduiosata,
C'ai rascolit adincul vietii mele 'ntregi,
si, ca dintr'o poveste traita alta data,
Fericitoare glasuri au prins sa ma strabata,
La gindul plin de farmec ca tu ma intelegi.

si mi-am legat de pasu'ti vieata mea trudita,
Te-am urmarit ca umbra, - m'as fi tirit pe brinci
S'aud o vorba dulce de gura ta rostita,
Sa'mi racoresti vieata, atit de chinuita,
C'o umeda privire din ochii tai adinci.

Azi esti a mea, frumoasa si sfinta intrupare
A celei mai iubite imagini ce-am visat,
si 'n calea mea pustie, de mii de ani imi pare
C'ai rasarit si, galesi, topiti de 'nduiosare,
Lasind asupra'mi ochii, la tine m'ai chiamat...

Cu bratele intinse te-apropii blind de mine,
si capul, greu si lenes la pieptul meu ti-l culci,
infiorat de farmec, privind pierdut la tine,
Te tin in brate ceasuri uitate si senine, -
Tu'mi spui povesti de-a tale ametitor de dulci, -

si simti a mele ginduri ferbinti cum te 'nfasoara,
Cum fioros te arde suflarea mea de foc, -
si, ca prin vis, vieata usor ni se strecoara,
In fericiri de basme traite-odineoara
Pe tarmuri fermecate si pline de noroc...

Revista noua, an. I, nr. 6, 15 mai 1888

III.

Ia nu-ti mai mistui viata,
Aduna-ti gandurile-acasa:
Noi ne iubim si ne-ntelegem
De celelalte ce-ti mai pasa?

Ne-am tulbura zadarnic pacea,
Si-ar fi o pierdere de vreme,
De cate cumpene-s in zodii
A ne-ngriji s-a ne mai teme.

Eu vreau sa fii dragut si vesel,
Caci esti al meu de-acu-nainte,
Imi esti urat cand stai pe ganduri,
Am sa te cert, sa fii cu minte.

Si m-ai certat frumos si dulce
S-am inteles ca judeci bine
Ca un copil cerand iertare,
Cuminte m-am lipit de tine -

Si toate gandurile triste
Le-ai stins c-o singura privire
Din ochii tai aprinsi de visuri
Si purtatori de fericire.

In linistea iubirei noastre
De azi vom sta ca-ntr-o cetate,
S-om asculta cu nepasare,
De-a noastre ziduri cum se bate,
Ca valul intartat de mare,
Eterna lumii rautate.


Revista noua, an. I, nr. 7, 15 iunie 1888




In fericire


Aceasta pagina a fost accesata de 1373 ori.
{literal} {/literal}