Un tinar

Un tinar

de Alexandru Vlahuta

-Ce frumos e! Aici sa poti trai, uite, intr-o chilie de astea, sa ai tot ce-ti trebuie, sa nu te stie nimeni, sa nu duci nici o grija ... Ce fericita viata!
Eram la Agapia-n deal; citeva chilii vechi, cuibarite in marginea unei poieni; de jur imprejur codrii seculari pareau ca vor sa le ascunda de lume. Cararea ne dusese la o fintina, in ceair; apa era buna, rece, pajistea inalta, chemau la umbra, si peste toate, plutea o liniste sfinta, care ne facea si pe no sa vorbim incet.
-Aici parca nu mai esti pe pamint! Si cind ma gindesc ca peste doua saptamini am sa ma intorc in oras, m-apuca groaza. De ce n-am eu de undeva ... doua sutede lei pe luna? M-as retrage intr-o sihastrie de astea si n-as mai vrea sa stiu de nimic ... m-as crede cel mai fericit om din lume. Sa fii liber, departe de urletul, de framintarile si mizeriile oraselor, sa stai colea-n tihna, stapin pe vremea ta, sa te plimbi cind vrei, sa citetsi, sa cugeti in ragaz ... de cite ori nu ma gindesc, ca la un vis frumos si irealizabil, la aceasta suprema fericire!
Prietenul care-mi vorbea astfel era un tinar de douazeci si trei de ani, sanatos, itneligent, de o infatisare foarte atragatoare. Isi luase licenta in liter; avea o catedra, dobindita prin concurs, la un gimnaziu din capitala, si, pe cit stiam, nu i se intimplase nici o nenorocire.
Lam privit lung. Nu era trist, nici visator.
-Ce, nu ti-ar placea? ... ma intreaba el, vazind ca nu ma grabesc sa-i admir "idealul".
-Cum vrei sa-mi placa? ... Mai intii, e o copilarie sa crezi c-ai putea sta toata viata-n salbaticia asta. Inteleg sa vii in plimbare, sa petreci o vacantie, daca vrei ... Si,nici aceea sigur, ca ti se uraste; dar sa te ingropi aici pentru totdeauna?
-Si de ce nu, ma rog? Gasesti ca-i asa de atragatoare viata de oras? Aceeasi eterna comedie, aceleasi invidii si certuri stupide, aceleasi mutre de gagauti cari fac pe teribilii; i-am vazut, ii stiu; de cite ori ii intilnesti, iti debiteaza aceleasi banalitati, pe cari ti le-au spus si ieri, pe care or sa ti le insire si miine si intotdeauna. Daca ai cumva o calitate, trebuie sa te certi cu toti acei cari n-o au, si cari sufar de succesele tale mai rau decit de propriile lor nefericiri ... Lume de martafoi. Lumed e spoiala si de minciuni.
L-am ascultat cu rabdare pina a ispravit. M-am incercat apoi sa-i dovedesc cit de mult se inseala cind confunda lumea cu citeva exemple gresite, stricate, cari nu pot schimba intru nimic vastul si grandiosul aspect al vietii. I-am spus ca el insusi este un egoist s-un vanitos bolnav cind isi inchipuie ca are dreptul sa faca pe dezgustatul si sa despretuiasca o lume pentru care n-a luptat si n-a suferit, in care n-a muncit si pe care n-o cunoaste. I-am aratat cite suferinti reale, cite rai sunt de vindecat, si citi oameni cu mult mai buni, cu mult mai insemnati decit el - si prin valoarea lor, si prin jertfele lor - lupta cu entuziasm, pina la ultima suflare, pentru a cuceri o noua raza de lumina si de dreptate; si nu se vaieta de nevoile si de supararile lor, ci de suferintile mari ale multimii; si nu se gindesc niciodata la un aadapost linistit si comod pentru ei, ci, din prinosul propriei lor vieti, cauta sa aduca mingiiere celor obiditi, si speranta celor slabi. I-am amintit ca intre alte datorii frumoase de implinit ar fi si aceea de a lupta tocmia in contra acelor "gagauti", "sarlatani" si "martafoi" de care se plinge, de a-i demasca si a-i denunta oamenilor cinstiti, ca sa-i cunoasca si sa se poata feri de ei ...
Dar prietenul citise de curind pe "magistralul" Schopenhauer. Ma privi c-un zimbet ironic si-mi spuse, cu aerul unui om ostenit, care-ar avea in urma lui o viata intreaga de sacrificii, de nenorociri si de deceptii:
-Esti fericit - ai luzii!
Ne-am intors abatuti si tristi, cuprinsi amindoi de acel sentiment de osteneala si de presiune morala al prietenilor cari au discutat mult, ca sa descopere la sfirsit, cit sunt de departe unul de altul. Nu mai vorbeam. Ce puteam sa ne mai spunem!
O tinereta, tinereta, ce vint naprasnic bintuie sintele tale sperante ... sfintul tau entuziasm!




Un tinar


Aceasta pagina a fost accesata de 1155 ori.
{literal} {/literal}