Farmaturi

Farmaturi

de Alexandru Vlahuta

Ajunul Sfintului Dumitru. In batatura unei casute, la bariera Mogosoaii, se vind cu toba niste boarte de-o tristeta sfisietoare ... pline, parca de toata durerea vietilor mizerabile pe cari le-a slujit. In prag, un baietas de vreo sapte ani isi tine-nclestate amindoua miinile de fusta ma-sei si striga de da inima din el:
-Da, nu lasa, mama, sa ni le ia... De ce vor sa ni le ia?
Ma-sa isi pleca ochii si, printre lacrimi, se uita lung la el, il mingiie pe cap si-l linisteste:
-Taci, tu, sufletul mamei, taci frumos, ca vine el ticu, si ne face altele mai bune.
                                  *
Unele sate isi povestesc trecutul in insusi numele pe care-l poarta : Flaminzii ( de unde-au si pornit rascoalele din 1907), Colibasii, Saracenii, Obiditii, Secatura, Despuiatii... Ce ziceti? Despuiatii ... Nu-i asa ca-i pitoresc?
                                  *
Am auzit la tara, rostit de-o taranca tinara, cuvintul "peste", in intelesul scirbos pe care ticalosia oraselor noastre i l-a adaos Va inchipuiti impresia.
                                  *
In alt sat, in podgorii.
La sfirsitul lui mai, Stanciu incarca-ntr-o caruta doua sute de oca de cirese, cumparate cu sase lei suta, si pleaca la Braila. Pe drum il mai apuca ploaia, i se mai bolnaveste calul, ori caruta, i se mai bat ciresele; in sfirsit, in doua zile ajung la Braila. In alte doua isi vinde marfa, si-n alte doua se-ntoarce.
-Ei, ce scofara mi-ai facut? il ia nevasta de la poarta.
El e cam turlac de cap - putina bautura, multa osteneala - ca omu de pe drum.
In casa-i desface punga de la briu, o rastoarna pe masa, numara, rasnumara : 9 lei si 45 de bani.
-Da' bine, omule, ce-i treaba asta?
El geme-n pat, bolnav.
Si-n fiecare an - acelasi lucru.
                                   *
La Senat, un fost ministru combate cu ifos: " ...Prin legea de fata se proteg cei cei puternici si se pasuiesc taranii!"
Afla, domnule fost si viitor ministru, ca a pasui nu inseamna de loc "a asupri", ci ... tocmai din contra.
                                    *
O greseala de tipar ... bine informata : "Din imprumutul de doua milioane, contractat de primaria noastra, aflam ca cele 500 000 fde lei sint destinati pentru canalii".
                                     *
In salbaticia curata a muntilor, la Nicule, vad o fetita de vreo sapte ani, imbracata intr-o rochita de stamba conabie, groaznic de batatoare la ochi.
-A cui esti tu?
-A lui Voicu padurarul.
-Si cine te-a slutit asa?
-?
-Cine te-a imbracat cu rochia asta de tirg?
-Nasa
-Da' cine-i nasa ta?
-Doamna profesoara.
-Ea te-a botezat?
-Poi...
-Si ce nume ti-a dat?
-(Ce mindrie) Janeta
Saracii taranii bnostri.
                                       *
Dupa rascoale.
Proprietarul: De ce nu i-ai sfatuit, parinte, sa fie oameni de treaba, sa s-astimpere? ...
Preotul: Poi, ti-aduci aminte cind ii spuneai : "Ce va uitati voi in gura popii!..."
                                       *
Despre un oarecare biruit din primavara anului 1907! Nu cumva e un leu invins care s-a retras sa-si linga ranile?
                                       *
Delavrancea, cind vorbeste, are ceva din navala fluviilor mari: imbelsugare, putere si mai ales o singuranta mareata care te farmeca, te minuneaza - si, in acelasi timp, te odihneste - ceva torential, care-ti umple sufletul de admiratie si da si pe de laturi.
                                       *
"Nimeni n-a iubit ca mine". "nimeni n-a suferit cit am suferit eu" ... Toti zicem asa. Si toti avem dreptate.
                                      *
Cei rai pot avea noroc. Numai cei buni pot fi fericiti.
                                      *
Stii tu cita tristeta cuprind aceste doua vorbe: jertfa zadarnica? ... Si, cu toate astea, e nemasurat mai multa tristeta in vorbele: viata zadarnica?
                                       *
Cind lingusitorul e om de talent, fapta lui de injosire e nespus de uricioasa. Inchipuiti-va un bogatas care ar fura codrul de piine din traista unui biet cersetor.
                                       *
Tu te urci, mai sus, mereu mai sus, insetat de vedere larga, de lumina multa, si inaintea ta, tot zburind din craca-n craca, se mira intre ele :
"Ce dracu o fi avind ala cu noi de nu ne lasa sa traim?"






Farmaturi


Aceasta pagina a fost accesata de 1085 ori.
{literal} {/literal}