Alexandru Vlahuta
a fost un scriitor mare amator al frumusetilor patrieri, s-a remarcat prin Romania Pitoreasca, a luptat in primul razboi mondial
Primii ani
1858-09-05 Se naşte ultimul dintre cei noua copii în satul Pleşeşti (care astazi ii poarta numele), din judetul Vaslui, cel ce avea sa devina parintele Romaniei Pitoresti . Părinţii scriitorului erau ţărani de pe valea Similii şi cu multă greutate îşi puteau întreţine cei noua copii . Tatal, Neculai Vlahuta, fiul unui ispravnic din Piatra, era proprietarul unei mici mosii ; amator de vanatori si petreceri, neglijandu-si gospodaria, ar fi saracit curand. Mama, Ecaterina ,era originara din Transilvania, data la calugarie de mica, va renunta la viata din manastire pentru a se casatori cu Neculai , cu care va avea noua copii. La batranete, Ecaterina se calugareste la Manastirea Agapia, sub numele de maica Elisaveta; tot acolo se retrage si unica sa fiica, Eliza Strajescu, apoi Neculai Vlahuta, ajuns la Manastirea Neamt sub numele Nectarie, impreuna cu unul dintre fii, Mihail, calugarit si el sub numele Mardarie vor fi mutati, in cele din urma, impreuna, la Agapia. Primii ani, la tara, intr-un „catun sarac", lasa scriitorului amintiri dureroase, evocate mai tarziu in scrierile sale.
1867 Intră în clasa întâia primară. Copil sărac , venit de la ţară la oraş să înveţe carte, indura suferinţe şi umilinţe din partea învăţătorilor slugarnici şi a fiilor de boieri şi negustori , care se uitau cu dispreţ la puii de ţărani . Învăţătorul , domnul Udrea , îl bate,îl toarnă la bancă şi nu îl învaţă mare lucru . La gazdă nu o duce mai bine . Neavând cu ce plăti întreţinerea , slugăreşte . Aduce gazetele dimineaţa , coşniţa cu târguieli din piaţă , sparge lemne , cară apă iarna pe frig . Copilul înfruntă cu dârzenie toate greutăţile şi are o mare încredere în viitor . Notează , amintindu-şi de aceşti ani „ umblu eu desculţ acum , rabd de foame şi tot felul de umilinţe , dar are să vie vremea pentru mine să se vadă ce pot.”
1871 Intră în clasa întâia la liceul din Bârlad. La liceu se distinge ca un elev bun .
1875 Promovează clasa a IV- a de liceu . Din clasa a V-a începe să scrie versuri sub influenţa lecturilor lui Alecsandri şi Eminescu . Profesorul său de limba română îi îndrumă paşii în literatură şi ziaristică
Adolescenta
1878 Termina liceul din Barlad
1878-07-20 Se casatoreste cu Ida Pagano, fiica profesorului sau de limba italiana.
1879 Trece examenul de bacalaureat la Bucuresti
1879 Se inscrie la Facultatea de Drept. Promoveaza trei examene din cele cinci cerute, in iunie 1881, la 21 aprilie 1882 si la 1 aprilie 1883.
1879-10-01 Se afla la Bucuresti, asteptand rezultatul concursului pentru postul de institutor la Targoviste. „ Toata ziua stau in biblioteca ... Citesc mult – pricep putin – si retin si mai putin ''
1879-11-01 Se stabileste la Targoviste.
1880-01-22 Preda primele ore de limba latina si romana la Gimnaziul „ Vacarescu” din Targoviste .
1880-04-01 Ii apar primele poezii in „Convorbiri literare".
Maturitate
1881 Raspunde la scrisoarea lui I.Negruzzi, aratand ca este de acord cu observatiile acestuia asupra poeziilor care nu au fost publicate si nici nu s-au pastrat : Am cerut fetitei apa si Brate de schita.
1881-05-24 Apare la Targoviste ziarul Armonia. In primul numar, Vlahuta publica, sub semnatura A.V. articolele Banul si Paralela.
1881-09-27 Figureaza in comitetul de conducere al ziarului Armonia.
1881-10-20 Este numit profesor la scoala divizionara de la Manastirea Dealu
1881-10-20 Profesor la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu.
1882-05-06 Dupa aproape un an de tacere, ii trimite lui Iacob Negruzzi poezia Scrisoare catre un batran.
1882-08-02 Pleaca la Moldova.
1882-09-04 - 1882-09-08 Ia parte la Congresul studentilor, care a avut loc la Bacau, si tine conferinta Schite literare, nepastrata.
1882-11-10 Consiliul permanent al judetului Dambovita il destituie, cu majoritate de voturi, din postul de profesor de dimnaziu, pentru atacurile sale impotriva moravurilor inaltei societati din Targoviste. Motivul : pentru atitudinea de irespect fata de notabilitatile urbei. îmbrăţişează cariera de avocat, practicand-o in mod ilegal deoarece nu avea studii de specialitate.
1882-12-23 Ziarul "Armonia" anunta ca Vlahuta a imbratisat cariera de avocat.
1883 Avocat pledant la Târgovişte şi Galaţi, unde cumnatul sau este directorul arestului orasenesc.
1883-01-05 Pledeaza in fata Curtii cu juri din Targoviste primul sau proces.
1883-07-01 Publica articole si schite in ziarul " Galati" .
1884 Se stabileste la Bucuresti, intrand in ziaristica si cunoscandu-l pe Eminescu, fapt decisiv pentru evolutia scriitorului. Colaboreaza la Romania libera (unde este redactor, alaturi de Delavrancea si Duiliu Zamfirescu, atmosfera gazetareasca va fi evocata apoi in romanul Dan, aparut in anul 1893)
1884-06-01 Il vede pe Eminescu si incearca sa-l induplece sa plece la tara pentru un timp, dar fara rezultat.
1884-12-01 Se afla la Iasi, unde sta trei zile cu Eminescu. Asista acolo la o reprezentatie a Scrisorii pierdute a lui I.L.Caragiale, care " e cumplit de prost jucata si totusi place publicului ".
1885-01-03 Divorteaza de Ida Pagano.
1885-03-01 Participa la Congresul didactic de la Iasi.
1885-07-01 - 1885-09-01 Se afla la Dobrovat, de unde trimite "Convorbirilor literare" doua incercari a viitoarei nuvele Visan. Profesor timp de cateva luni la Scoala Normala a „Societatii pentru invatatura poporului roman" . Obtine un post de profesor la azilul „Elena Doamna"
1885-11-01 Incepe colaborarea la "Epoca" ( din primul numar) cu nuvela Visan.
1886-04-01 Tine la Ateneu conferinta " Miscarea literara".
1886-04-01 Face o calatorie la Constantinopole. Apare primul volum al lui Alexandru Vlahuta - Nuvele.
1887 - 1893 Este profesor la Liceul „Sf. Gheorghe"
1887 Conferintele rasunatoare la Ateneul Roman pe tema Miscarea literara.
1887-01-25 Publica in " Lupta" o scrisoare-apel pentru Eminescu, in scopul strangerii de fonduri pentru recuperarea acestuia si se gandeste sa organizeze un turneu de conferinte prin tara.
1887-03-27 A. Roman propune Academiei sa respinga de la premiul "Eliade Radulescu" volumul de Nuvele de Alexandru Vlahuta. Volumul este respins.
1887-12-01 Apare primul volum de poezii al lui Vlahuta. Apare primul numar din "Revista noua", condusa de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1887-12-01 - 1891-03-01 Vlahuta este redactor al Revistei .
1888 Scurt timp ocupa functia de revizor scolar .
1888-03-14 Se casatoreste cu Margareta Dona. Asista la Craiova la Festivalul Miron Costin, cu Dr. Urechia si Delavrancea.
1888-03-14 Prezinta volumul Poezii la premiul Academiei. Raportor : Bogdan Petriceicu-Hasdeu . Acesta citeste raportul "se pronunta in favoarea tanarului poet si cere premierea lui". Premiul nu i se acoda insa lui Vlahuta.
1891-03-01 Proiectează o nouă revistă .
1892 Apare volumul de proza Din goana vietii.
1892-01-07 Ii trimite lui Paul Bujor poezia cunoscuta sub titlul "Unde ni sunt visatorii? ..."
1892-03-12 Tine la Ateneu Conferinta "Curentul Eminescu", la sfarsitul careia recita poezia "Unde ni sunt visatorii?"... A aparut brosura Curentul Eminescu si o poezie noua. Se ingrijeste de publicarea operelor lui Gherea : " Volumul II al lui Gherea apare peste o saptamana ; sunt la coala a 18-a".
1892-10-01 - 1892-12-01 Depune o munca neobosita pentru acordarea unei burse lui Dumitru Kiriac.
1892-10-08 Incepe corespondenta cu Dumitru Kiriac, aflat pe atunci la Paris. Corespondenta va dura, cu mici intreruperi, trei ani. il recomanda pe Nicolae Iorga lui Kiriac : " Pe la inceputul lui noiembrie, iti va veni si Iorga. vezi nu uita de ce ti-am spus. Cultiva-l, ca-i baiat bun".
1893 Apare "Literatura si stiinta", publicatie semestriala, condusa de C.Dobrogeanu-Gherea, la care a colaborat si Vlahuta.
1893-03-07 Refuză titlul de membru corespondent al Academiei Române si tine la Ateneu conferinta Onestitatea in arta .
1893-03-09 I.Vulcan il propune pe A.Vlahuta si membru corespondent al Academiei. Intruneste unanimitatea de 8 voturi in sectia literara .
1893-03-23 D.Sturza, secretar al Academiei, arata ca Vlahuta nu a trimis niciun raspuns, insa a publicat o scrisoare de refuz in Constitutionalul din 16/28 martie. In urma discutiilor, Vlahuta este considerat neales si locul vacant : " In urma succesului de la Ateneu, m-au ales membru corespondent al Academiei si-am refuzat si mi-am sculat o lume impotriva mea " ( scrisoare catre Kiriac).
1893-04-18 Are loc sezatoarea pentru ajutorarea lui Dumitru Kiriac " Dac-am vazut si-am vazut ca nu canta nimeni cu noi, am cantat singuri. Am cantat oe ieftin. Lumea a fost foarte multumita si noi nitel". Vlahuta citeste cu acest prilej introducerea si prima parte a poemului Iubire.
1893-10-01 Lucreaza la romanul Dan si il trimite la tipar. "Mi-am pus romanul sub presa, desi nu l-am ispravit : lucrez zi si noapte, m-am retras de la Sf. Gheorghe, ca sa pot scri mai in ragaz ".
1893-10-15 Proiecteaza o revista saptamanala cu dr. Urechia
1893-10-28 - 1895-03-05 Apare "Vieata". Directori : Al. Vlahuta si dr. Urechia.
1893-11-01 Apare romanul Dan
1894 Apare volumul Poezii vechi si noua. Incepe sa colaboreze la "Gazeta sateanului"
1894-03-01 Apare volumul Din goana vietii, editia a-III-a.
1894-12-01 Apare volumul Un an de lupta.
1895 - 1896 Participa la seratele cercului "Amicii literaturii si artei romane", organizate de arhitectul Ion Mineu. La aceste serate mai iau parte : nicolae Grigorescu, I.L.Caragiale, Delavrancea, C.Nottara, compoizitorul Gh. Stephanescu, sculptorul Ion Georgescu.
1895-03-12 Ramane singur director la revista Vieata.
1895-05-01 Apare volumul Icoane sterse (Nuvele si amintiri).
1895-06-01 - 1895-09-01 Petrecere vara la Manastirea Agapia.
1895-10-01 Apare volumul de poezii Iubire.
1896 Apare volumul de proza In valtoare.
1896-01-28 Apare ultimul numar al revistei Vieata.
1896-03-04 Divorteaza de Margareta Dona.
1897 - 1898 Publică mai multe volume unele revăzute şi completate . Colaboreaza la Convorbiri literare, Romania literara, Revista literara, Revista noua, Epoca, Galatii, Nationalul, Gazeta sateanului, Lupta, Lupta literara, Vointa nationala, Romanul, Universul, Luceafarul, Viata Romaneasca s. a
1897 Apare editia a doua a volumului de poezii Iubire in "Biblioteca pentru toti". Prezinta la Academie volumul In valtoare. Raportor : A. Naum. Nu i se acorda premiul, pentru ca refuzase titlul de membru corespondent al Academiei.
1898-03-01 Adreseaza invatatorilor din intreaga tara un apel, cerandu-le sa-i furnizeze informatiile necesare pentru alcatuirea unei carti intitulate Geografia pitoreasca a Romaniei ( Scrisoarea se publica in Gazeta sateanului din 5 martie 1898).
1899 Apare volumul Clipe de linişte . Apare volumul Poezii . Ediţie specială
1900 Se prezinta la premiul "Nasturel Herescu" al Academiei Romane cu volumul Clipe de liniste. Raportul, favorabil, este sustinut de A.Naum. I se acorda premiul numai dupa a doua votare, deoarece in prima nu intrunise decat majoritatea simpla.
1900-04-21 Se citeste in sedinta Academiei scrisoarea de multumire a lui Vlahuta pentru premiul "Nasturel Herescu", acordat volumului Clipe de liniste.
1901 - 1919 Este „referendar" la Casa Scoalelor, numit pana la sfarsitul vietii .
1901 Lucreaza, impreuna cu Cosbuc, la seria cartilor de citire pentru scolile primare.
1901-10-01 Apare Romania Pitoreasca
1901-12-02 Apare Semanatorul. Directori : A. Vlahuta si G.Cosbuc.
1901-12-30 Se deschide expozitia Grigorescu, pe care Vlahuta o viziteaza, cumparand cateva tablouri.
1902 - 1918-07-01 Referendar la Casa Scoalelor.
1902-04-01 Apare a doua editie din Romania Pitoreasca.
1902-06-01 Termina numai prima parte din seria cartilor de citire pentru Editura Socec. Prezinta Romania Pitoreasca pentru Premiul Academiei. Votul are loc la 8 aprilie. Cartea este premiata cu 18 voturi pentru, 3 contra.
1902-06-01 Merge la Buzau, cu Nicolae Grigorescu, la balciul "Dragaica".
1902-07-01 Continua sa lucreze la cartile de citire.
1902-10-01 Este semnalata Cartea de citire (Partea 1), pentru clasele secundare, de A.Vlahuta si G.Cosbuc.
1902-12-20 Ultimul numar al Semanatorului, care mai are pe coperta numele lui Vlahuta.
1904 Apare volumul Poezii 1880 – 1904
1905 Se afla la Constanta
1905 Apare cea de-a doua serie a ziarului Romania muncitoreasca.
1905 Merge la Barlad si Plesesti cu Paul Bujor
1905-04-01 Vlahuta se casatoreste cu Alexandrina Ruxandra Galca. Locuieste in Calea Victoriei nr. 203. Aici se intalneau adesea Delavrancea, Caragiale, Cosbuc, Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Grigorescu, Jean Steriadi, Octavian Goga. Aici a fost invitat si academicianul Victor Eftimiu, aflat atunci la inceputul carierei sale literare.
1905-04-06 Prezinta Academiei volumul Poezii pentru Marele Premiu "Nasturel". In sedinta este respinsa aceasta actiune.
1906 Calatorie in Ardeal, la Sibiu, pentru a fi nasul lui Octavian Goga.
1906-03-01 Apare la Iasi primul numar al revistei Viata romaneasca, in care Vlahuta publica nuvela Datorii vechi.
1907-05-01 In Viata romaneasca apare poezia antidinastica 1907.
1907-07-01 La Campina inceteaza din viata pictorul Nicolae Grigorescu. Vlahuta si Delavrancea iau parte la inmormantare.
1908 Apare volumul Din durerile lumii.
1908 Apare volumul Din trecutul nostru.
1908-06-01 Se afla la Paris.
1908-08-01 Calatoreste prin Italia.
1908-10-01 Impreuna cu Cosbuc, Sadoveanu si Bogdan-Duica, face parte dintr-o comisie pe langa administratia Casei Scoalelor, pentru a se ocupa de dezvoltarea bibliotecilor din scolile rurale.
1909 Apare volumul Poezii - 1880-1908. Prezinta Din trecutul nostru la premiile Academiei. Lucrarea este respinsa. Apare volumul File rupte. Asista in sala Ateneului Roman la un concert dat de George Enescu.
1910-02-01 Caragiale este oaspetele lui Vlahuta.
1910-05-01 Caragiale este din nou oaspetele lui Vlahuta.
1910-10-01 Apare volumul Pictorul N.I.Grigorescu.
1910-12-01 Se afla la Paris.
1911 Apare volumul La gura sobei
1911-10-06 S-a dezvelit la Galati bustul lui Mihai Eminescu, lucrarea sculptorului Fr. Storck. Cu acest prilej au vorbit D. Anghel, I.A.Bassarabescu, N. Iorga. Vlahuta a trimis urmatoarea scrisoare : " Nu am decat cuvinte de lauda pentru frumoasa d-voastra fapta. Si daca nu voi fi acolo in ziua cand veti dezveli chipul de marmura al marelui Eminescu, nu va insemna ca sufletul meu nu sarbatoreste, impreuna cu d-voastra, si cu aceeasi adanca evlavie, pe cel mai nobil reprezentant al neamului romanesc in fata veacurilor viitoare ".
1911-11-01 Caragiale si Vlahuta vin in vizita la Viata Romaneasca, la Iasi.
1912-02-04 Incepe colaborarea la Flacara, cu poezia Noapte de iarna.
1912-02-20 Anunta ca se va muta la tara si ca de aceea vinde tablourile lui Grigorescu, pe care "le apar impotriva nevoilor mele si cu din ce in ce mai hotarata indarjire le apar impotriva cumparatorilor bogati ". Mai intai Vlahuta oferise aceste tablouri spre vanzare statului, care insa refuza achizionarea lor.
1912-06-14 Ia parte la inmormantarea bunului sau prieten Ion Luca Caragiale, impreuna cu Delavrancea, Cernea, Paul Zarifopol, Dobrogeanu-Gherea. Se retrage la Dragosloveni
1912-09-01 Trimite o telegrama de simpatie cu prilejul sarbatoririi a 60 de ani de viata a lui Ion Mincu, " cel mai mare si mai nedreptatit arhitect roman".
1912-12-06 Moare arhitectul Ion Mincu.
1912-12-14 - 1912-12-17 Se afla la Bucuresti.
1913 Călătoreşte în Norvegia împreună cu soţia sa Ruxandra. Apare volumul Dreptate, incheie cariera prozatorului.
1913 Subscrie 100 lei pentru ridicarea monumentului lui Spiru Haret la Iasi, in urma apelului lansat la Viata romaneasca.
1913 Barbu Delavrancea recomanda Academiei decernarea Marelui Premiu " Nasturel" lui Alexandru Vlahuta pentru Pictorul N.I.Grigorescu. Dar neintrunind, in 23 mai, decat 5 voturi, premiul nu i se acorda lui Vlahuta, ci lui George Murnu pentru traducerea Iliadei.
1914-03-08 Revista Flacara ii inchina acest numar. Colaboreaza Gala Galaction, C.Sp. Hasnas, Petre Locusteanu si altii. Pe coperta un portret al lui Vlahuta.
1914-06-21 Flacara publica actul I, scena VII, din piesa de teatru Tepes Voda, de Alexandru Vlahuta.
1915 Apare volumul Poezii 1880-1915
1916-03-01 Conduce publicatia saptamanala Scriitorii romani.
1916-11-21 - 1916-12-05 Vlahuta si familia parasesc Dragoslovenii, plecand in refugiu, din calea razboiului . Trece prin Focsani, Tecuci şi se stabileşte la Bârlad . Fără să priceapă limpede cauzele războiului şi drumul pe care trebuia să meargă omenirea , îşi păstrează totuşi atitudinea critică împotriva claselor exploatatoare . Într-o scrisoare adresată prietenului său , scriitorul Paul Bujor , Vlahuţă spune : De la vechii conducători – nicio nădejde . E atâta jaf în averea publică şi atâta destrăbălare , de parcă ar fi sfârşitul lumii şi e de fapt un sfârşit . Sfârşitul lumilor . Aceste cuvinte sunt atât de actuale şi astăzi …
1917 Indură mari greutăţi materiale la Iaşi . Se îmbolnăveşte din cauza conditiilor vitrege ale acelor vremuri. Ii este distrusa casa de la Dragosloveni, in timpul razboiului.
1917 Ii scrie lui Iorga despre grozaviile petrecute in judetele Vaslui si Tutova in timpul razboiului. Cere un automobil " din miile care deocamdata nu fac decat sa starneasca praful pe ulitele Iasului ", pentru a putea vedea cele intamplate.
1917-08-08 - 1917-09-01 Se afla la Barlad.
1917-11-01 La Iasi se imbolnaveste .
1918-02-24 Pleaca pe front.
1918-04-15 Se afla inca pe front.
1918-04-29 Asista la inmormantarea lui Delavrancea, la iasi.
1918-07-01 Este destituit din postul de referendar la Casa Scoalelor, la sfarsitul lui iulie. I se cere sa restituie permisul C.F.R.
1918-08-01 - 1918-09-01 Se afla la Barlad.
1918-12-01 Este reintegrat la Casa Scoalelor.
1919 Primeşte premiul Academiei Romane pentru volumul Poezii 1915 . Il gasim bolnav la Câmpina . Conduce cotidianul Dacia si revista Lamura, asistat de Bratescu-Voinesti. In ambele ziare este salutata aparitia in literatura a sperantei de la acea vreme – Lucian Blaga.
1919 Concureaza la Marele Premiu al Academiei cu volumul Poezii din 1915. Raportor : Iacob Negruzzi. Premiul i se acorda in unanimitate.
1919-07-01 De la inceputul lunii sta la Campina fiind grav bolnav.
1919-08-31 La Bucuresti, de unde intentioneaza sa plece la Dragosloveni.
1919-09-24 - 1919-11-10 Se afla bolnav la Campina.
1919-10-01 Aapre primul numar al Revistei Lamura. Conduce Cotidianul Dacia si Revista Lamura, asistat de Bratescu-Voinesti. In ambele ziare este salutata aparitia in literatura a sperantei de la acea vreme – Lucian Blaga.
1919-11-19 Moare Vlahuţă la Bucureşti în casa din strada Visarion
1919-11-21 Are loc înmormântarea lui Vlahuţă, fiind inmormantat la Cimitirul Bellu .